ce-i prea mult strica...

Astazi in mijlocul unei discutii aparent banale mi-am demonstrat inca odata ca pentru unii...cand esti bun...esti luat peste picior(asta ca sa nu utilizez o alta exprimare pe care sunt ferm convinsa ca noi toti o stim)dar totusi pentru a pastra anumite norme hai sa ramanem la formula aceasta.Noi,in maretia autopersonalizarii noastre...pentru ca,sa fim sinceri...nu cred ca exista persoana care macar o data sa nu se fi uitat in oglinda si sa-si zica"sunt frumos/frumoasa"sau sa se considere mai bun decat restul,poate cel mai bun...dar,tot noi...de dragul aparentelor...in prezenta celorlalti preferam sa o facem pe bunul samaritean si sa incercam...doar sa incercam sa fim modesti si sa-i ridicam in slavi pe altii...cand de fapt interiorul ne autoproclama.Revenind la punctul de plecare...suntem obisnuiti sa sustinem daca nu intotdeauna,de cele mai multe ori replici de genul"Nu o sa fiu eu dragut/a si amabila cu o persoana care nu merita".Da,adevarat...cum am mai zis...de oricata bunatate poate da dovada o persoana...uneori e bine sa-ti pui propria persoana inainte de orice.Dar oare inainte sa ne aratam atat de hotarati...ne punem intrebarea"oare de ce aceea persoana se poarta asa?"Unii chiar nu merita...pentru ca asa este natura lor...dar unii....Viata unei persoane strange de-a lungul timpului foarte multe experiente,din pacate nu doar bune...sunt multe experientele neplacute ale vietii.Unele persoane(ca si ceea despre care s-a vorbit in discutia de care am pomenit la inceput)ajung intr-un stadiu in care deja sunt mai mult decat obisnuiti cu a anumita categorie de oameni.Pentru ei deja este foarte usor si rapid sa depisteze cum este,cat poate,cat vrea si cat merita un"cineva".Cand ajungi la saturatie nu-ti mai doresti sa incerci sa o iei cu inceputul...faci o analiza rapida si decizi nivelul de la care se merita sa incepi .Deci inainte sa fiti binevoitori sa cereti...fiti rauvoitori(cu ghilimelele de rigoare) si oferiti...Si de ce am zis ca atunci cand esti prea bun esti luat peste picior...pai pentru ca atunci cand esti prea bun,ceilalti nu-si mai ajung sa profite...iar cand incerci sa te aperi devii instantaneu oaia neagra care nu stie sa ofere si care nu merita sa primeasca...Dar daca ma gandesc...bunatatea merita pastrata dar si oferita deschis,fara perdea...dar in accelasi timp cu subtilitate si oricat de mult ar avea de pierdut cel bun si luat peste picior...niciodata nu va fi mai mult decat cel care doar se pretinde indreptatit sa judece cand de fapt el este mai gol decat un pahar caruia i s-a consumat continutul...