Are sufletul temator,fragil...poate daca l-ar avea in palma,l-ar putea strivi printr-o singura miscare brusca si neatenta.Uneori parca e deajuns sa-i vezi privirea ca sa o poti simti.Sufletul deschis te conduce usor in fiinta lui.Ii este atat de usor sa iubeasca,sa-ti zambeasca,sa-ti arate ca lumea e frumoasa,dincolo de intunericul intereselor,egoismului si nepasarii.Stie sa-ti sarute timid obrajii infierbantati de lacrimile nemultumirii tale existentiale.Intotdeauna,mai mult ca oricine,atingerea palmutelor lui plapande vor parea precum imbratisarea unei fiinte cu brate puternice.Poate ca protectia si mangaierea inocentei atinge apogeul sigurantei interioare.Nu-ti va spune niciodata ca orice problema are rezolvare si nici macar nu-ti va da sentimentul de usurare.Va face mai mult decat atat...va duce lamentarile sufletului la inexistenta,la eliberare...iar lacrimile...lacrimile transformate intr-un zambet in spatele caruia se ascunde rasaritul unui soare orbitor.
Sufletul acela inocent crede in oameni,crede ca tu poti fi ca el si te tine strans de mana.In ciuda slabiciunilor tale,tu constitui universul lui iar lumea lui...lumea lui nu uraste,nu simte durerea...lumea inocentei nu distruge fericirea si nici nu patrunde in sufletele altora pentru a le rani.
Desenele lui intens colorate schitzeaza fiinte dulci,inimi care tresar in fata iubirii si frumosului simplu,zambete permanente si lacrimi de intensa si constanta fericire....increderea diminetilor cu ochii luminosi,alintul somnoros si glasul cald de"buna dimineata".
Vorbim de un suflet de copil...de tine insuti,de ce-ai fost candva si poate inca mai pastrezi in adancul fiintei tale;de toate cele in care ai crezut si de care te-ai bucurat....si poate inca mai tanjesti cu disperare sa mai poti recapata ceva.
Redeschide-ti sufletul,cauta cu atentie si regaseste putinul inocent de care avem noi toti atata nevoie...:)
Un comentariu:
bun text.
Trimiteți un comentariu